Hainele pentru drumeție pe munte se aleg după felul în care se comportă când sunt ude, pentru că transpirația de la urcare și ploaia neprevăzută le udă aproape în fiecare tură. Bumbacul absoarbe multă apă, se usucă greu și pierde aproape toată capacitatea de a ține de cald, de aceea se evită. Lâna merinos și fibrele sintetice rămân calde și ude, iar sinteticele se usucă cel mai repede.
De ce nu se poartă bumbac la drumeție pe munte?
Bumbacul nu se poartă la drumeție pe munte pentru că reține apa în fibră, se lipește de piele și, ud fiind, răcește corpul la fiecare pauză sau la fiecare rafală de vânt. Un tricou de bumbac transpirat la urcare rămâne umed ore întregi, iar pe creastă, unde temperatura e mai mică și vântul mai puternic, senzația de frig apare repede.
Blugii sunt cazul extrem: grei, rigizi când sunt uzi și foarte greu de uscat. Șosetele de bumbac țin umezeala lângă piele și favorizează frecarea care duce la bășici. Bumbacul își are locul în hainele de schimb pentru seara la cabană sau pentru drumul cu mașina spre casă.
Cum se comportă materialele obișnuite la drumeție?
Materialele obișnuite din hainele de drumeție diferă mai ales prin căldura păstrată când sunt ude și prin viteza de uscare.
| Material | Căldură când e ud | Uscare | Miros după o zi | Rezistență |
|---|---|---|---|---|
| Bumbac | Foarte slabă | Foarte lentă | Moderat | Bună |
| Lână merinos | Bună | Medie | Redus | Mai mică, se poate perfora |
| Poliester, polipropilenă | Bună | Rapidă | Pronunțat | Foarte bună |
| Fleece (polar) | Bună | Rapidă | Moderat | Bună |
| Puf natural | Slabă | Lentă | Redus | Bună dacă e ferit de umezeală |
| Umplutură sintetică | Bună | Medie | Moderat | Bună |
Amestecurile de lână și sintetic combină o parte din avantajele ambelor și sunt frecvente la șosete și la bluzele de corp.
Ce material se poartă direct pe piele?
Direct pe piele se poartă un strat subțire de lână merinos sau de sintetic, care preia transpirația și o mută spre straturile de deasupra. Pentru ture scurte și intense, în zile calde, sinteticul este practic pentru că se usucă repede. Pentru ture de mai multe zile, merinosul are avantajul că nu capătă miros neplăcut atât de repede și poate fi purtat de mai multe ori.
Ce strat ține de cald la pauze și pe creastă?
La pauze și pe creastă ține de cald stratul izolant: o bluză de fleece, o vestă sau o geacă ușoară cu puf ori cu umplutură sintetică. Fleece-ul respiră bine și poate fi purtat în mers; geaca cu umplutură se scoate din rucsac la popas și se pune peste celelalte haine imediat, înainte ca corpul să se răcească.
- Puful oferă cea mai multă căldură la greutate mică, dar pierde mult din izolație când se udă.
- Umplutura sintetică e mai grea la aceeași căldură, însă rămâne eficientă pe vreme umedă.
- Peste stratul izolant, la vânt și ploaie, se pune geaca impermeabilă.
Un strat izolant ocupă loc, de aceea așezarea lui în rucsac contează; ordinea practică a lucrurilor este descrisă în ghidul despre rucsacul pentru un weekend activ.
Cum se adaptează hainele la urcare și la coborâre?
Hainele se adaptează prin scoaterea unui strat la începutul urcării, înainte de a transpira, și prin adăugarea lui înainte de a simți frigul, la oprire sau la ieșirea pe creastă. Mulți drumeți pornesc ușor răcoriți, știind că în 10–15 minute de urcare corpul se încălzește.
Temperatura scade, în medie, cu circa 6 grade la fiecare 1.000 de metri urcați, iar vântul accentuează senzația de frig, așa că o zi caldă în sat poate fi rece pe vârf. Prognoza consultată înainte de plecare se citește, de aceea, pentru altitudinea traseului, nu pentru localitatea de la poale.
Pentru prima tură după o pauză lungă, hainele se testează pe un traseu scurt, după modelul din articolul despre săptămâna dinaintea primei drumeții. Un rând de haine uscate, păstrat într-o pungă etanșă în rucsac, rămâne rezerva pentru cazul în care totul se udă.
